Există copii care par născuți din liniștea unei rugăciuni, crescuți nu doar cu pâine și lapte, ci și cu slova lui Hristos așezată în suflet, pic cu pic, de părinți care știu că adevărata moștenire nu se lasă în conturi, ci în inimi. Efrem e unul dintre acești copii. Are 14 ani și ochi verzi – vii, limpezi, ageri – ca două ferestre deschise larg spre lumină. E clasa a opta și locuiește în Hârlău, dar rădăcinile lui bat adânc în pământul din Feredeni, acolo unde tatăl, părintele Dănuț, slujește la altar, iar mama, învățătoare, zidește caractere în bănci de lemn.
Sunt șase frați în familia lor – patru băieți și două fete – o mână de prunci în jurul unei mese cu multe farfurii și și mai multă dragoste. Cel mai mic, Spiridon, are doar un an. Efrem stă cel mai mult cu el și spune că e tare „drăgălaș”, cu acea afecțiune sinceră pe care doar un frate mai mare o poate purta. Îl alintă, îl plimbă, îl păzește — iar când râde micuțul, parcă râde și Efrem cu tot sufletul.
Fratele mai mare, Casian, este student la Teologie Ortodoxă și dascăl într-o biserică, altundeva decât la cea unde slujește tatăl lor. Casa lor e plină de cântări, de slove, de evlavie trăită firesc, zi de zi, între trezirea la ceas de școală și cina cea de seară. Acolo nu se rostește rugăciunea pe fugă. Se trăiește.
Efrem iubește muzica. Cântă la chitară și nu doar pentru sine – merge cu chitara la colindat, însoțit de cei dragi, și vestește Nașterea Domnului cu aceeași emoție cu care alții rostesc o spovedanie. E și membru al ansamblului de muzică populară din Feredeni, și când își pune costumul pe el și chitara pe umăr, parcă străbunii se opresc o clipă și privesc zâmbind.
Când nu cântă, se joacă. Cu Gheorghiță, fratele său. Aleargă, râde, se plimbă. Iubește sportul – pentru că în el simte mișcarea vieții. Ajută la treburile casei, la curățenie, la grădinărit – cu firea lui blândă, dar hotărâtă. În el nu există delăsare. Se pregătește deja, cuminte, pentru liceu. Va veni la Iași, dar încă nu știe exact unde. Nu-i grabă. Timpul, la vârsta lui, nu e dușman, ci tovarăș.
Și peste toate, rămâne privirea. Privirea aceea verde, ca o frunză de leagăn bătută ușor de vântul înțelepciunii. Sunt ochi de copil, da, dar din ei se vede deja bărbatul blând, demn, întreg. Ochii aceia nu se pierd în nimicuri. Ei caută, ei învață, ei ascultă. Și, mai ales, cred.
Efrem este genul de copil pe care, dacă îl întâlnești, pleci cu ceva în plus. Cu o liniște aparte. Cu o speranță. Cu o certitudine mută că mai sunt copii care vor repara ce noi, adulții, am stricat.El doar trăiește frumos și pansează. Cu sufletul lui de copil și ochii lui verzi ca marea.
Și dacă vreodată, într-o toamnă târzie, ai merge pe ulițele din Feredeni, s-ar putea să-l auzi. Nu va fi singur. Va fi cu chitara. Cu fratele lui. Poate și cu micuțul Spiridon în brațe. Iar vocea lui va suna a colind. A curat. A viitor. Iar în jur.... miros de struguri copți și pâine la vatră.
---
Acest articol a fost scris de Luș Ursu în cadrul Școlii de vară, ediția pentru bursierii Pro Vita de gimnaziu, desfășurată la Iași în perioada 21–25 iulie 2025. Școala de vară face parte din Proiectul de susținere la studii, una dintre inițiativele prin care Arhiepiscopia Iașilor, prin Departamentul Pro Vita, sprijină pe termen lung, educația și dezvoltarea tinerilor proveniți din familiile numeroase înscrise în Programul de solidaritate pentru familia cu mulți copii „Sfântul Stelian”.
Prin acest proiect, 100 de elevi și studenți merituoși primesc lunar o bursă în valoare de 300 de lei pe toată durata anului educațional, îndrumare și acces la activități educative, culturale și formative menite să-i încurajeze să-și urmeze visurile cu încredere și demnitate.
Dacă doriți să susțineți educația acestor tineri, vă punem la dispoziție instrumente prin care puteți dona online, rapid:
🔸 accesând link-ul: https://provitaiasi.ro/doneaza
🔸 prin transfer bancar:
LEI: RO08CECEIS1030RON1014342, CEC Bank, sucursala Iași
EURO: RO68CECEIS10C1EUR1103231, Cod Swift: CECERO, CEC Bank, sucursala Iași
Titular cont: Arhiepiscopia Iașilor
Mențiune: BURSE
