Marți, 9 ianuarie, începând cu ora 17:00, în Sala „Iustin Moisescu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan din Iași, va avea loc lansarea cărții autorului H. Tristram Engelhardt Jr. apărută la Editura Doxologia: „După Dumnezeu: morala și bioetica într-o epocă secularizată”. Ediția este îngrijită și tradusă în limba română de dr. Andrei Dârlău, care a semnat studiu introductiv și notele volumului.
Evenimentul îi va avea ca invitați pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, dr. Andrei Dârlău, pr. prof. univ. Dr. Gheorghe Popa, Cătălin Jeckel.
Lanasarea cărții va fi moderată de prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, cel care prezintă cartea „După Dumnezeu. Morala și bioetica într-o epocă secularizată” drept cea mai fascinantă operă a lui Tristram Engelhardt Jr.
„Cartea este o critică inteligentă a filosofiei morale seculariste contemporane, în favoarea unui tradiționalism înrădăcinat în perspectiva Bisericii Ortodoxe și conține numeroase argumente puternice. Ea oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra celor mai profunde și grele probleme atât din filosofia morală, cât și din bioetica timpului nostru”, afirmă prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae.
Intrarea la eveniment este liberă.
Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae despre volum:
Cea mai fascinantă operă a lui Hugo (Herman) Tristram Engelhardt Jr. este ultima sa carte After God: Morality & Bioethics in a Secular Age (care apare acum în limba română la Editura Doxologia, cu titlul După Dumnezeu. Morala și bioetica într-o epocă secularizată), scrisă în timp ce era în tratament pentru cancer și publicată în 2017. Este o carte pigmentată cu multe pasaje autobiografice, în care sunt adunate și dezvoltate ideile din întreaga sa operă. Autobiografia sa intelectuală oferă o mulțime de impresii personale care și-au pus amprenta în dezvoltarea culturală și sunt de cea mai mare importanță pentru a reconstrui gândirea lui Engelhardt.
Cartea După Dumnezeu relatează parcursul istoric și cultural al orientării seculariste moderne, explică apariția și transformările bioeticii, precum și pericolul ca societatea să-și inventeze o morală care este una de „după Dumnezeu”, și adesea, în mod clar, chiar contra lui Dumnezeu.
Volumul este o critică inteligentă a filosofiei morale seculariste contemporane, în favoarea unui tradiționalism înrădăcinat în perspectiva Bisericii Ortodoxe, și conține numeroase argumente puternice. Ea oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra celor mai profunde și grele probleme atât din filosofia morală, cât și din bioetica timpului nostru.
Expresia „după Dumnezeu”, ne spune Profesorul Herman Tristram Engelhardt, Jr., „este folosită pentru a indica faptul că azi, cultura secularistă dominant s-a plasat în disjuncţie faţă de Dumnezeu, ignorând problema existenţei lui Dumnezeu şi a sensului ultim. [...] Fără o perspectivă a-ochiului-lui-Dumnezeu, fără un punct ultim de orientare a moralei, a sensului şi a aplicării prin lege a moralei, ceea ce odinioară părea atât de sigur şi stabil e acum aruncat în derivă. Pretenţiile seculariste privind morala, bioetica şi autoritatea politică se pot baza acum doar pe anumite mănunchiuri de intuiţii şi practici ce constituie poziţii de sine stătătoare, mai mult sau mai puţin coerente, sprijinite de anumite naraţiuni plutind în orizontul finitului şi al imanentului, fără nicio ancoră în fiinţă”.
După cum spune Engelhardt, „ne confruntăm cu preocupările și aspectele de bază ale vieții: sexualitatea, reproducerea, suferința și moartea”. Engelhardt a examinat „schimbările complexe și cuprinzătoare în aprecierea a ceea ce poate fi morala seculară și bioetica ei” și a concluzionat că „substanța bioeticii va continua să fie recunoscută de creștinii tradiționali ca fiind ancorată în voia lui Dumnezeu. [...] În această cultură de după Dumnezeu, prezența puternică a lui Dumnezeu va dăinui în creștinismul ortodox”.
În După Dumnezeu, Engelhardt ne spune că mai există speranță pentru lumea noastră: „Și totuși, în mijlocul molozului cultural a ceea ce a fost odată creștinătatea, chiar și în Italia, încă există credincioși. Credința e departe de a fi dispărut. […] Numai Dumnezeu știe viitorul. Filosofii nu sunt profeți... Prezentul este plin de întâmplări neașteptate. Există din nou biserici ortodoxe în Roma. Convertiții stau în katolicon. Icoanele plâng. Peste tot în lume se dezvoltă o literatură de reflecție morală creștină tradițională și o bioetică creștină, cu o contribuție semnificativă a creștinilor ortodocși. Într-o cultură de după Dumnezeu, mulți știu că Dumnezeu trăiește, inclusiv unii filosofi”.
